Ulcerul gastric este o afectiune a stomacului cu o incidenta de aproximativ 10% in randul populatiei globale, constand in aparitia unor leziuni la nivelul mucoasei care captuseste la interior peretii acestui organ. Rolul acesteia este acela de a proteja peretii stomacului de actiunea sucului gastric si totodata de a secreta acid clorhidric si enzime care intra in componenta acestui suc fara de care nu ar fi posibila digestia in stomac.
Uneori, pe suprafata mucoasei gastrice se pot produce leziuni sub influenta a diferiti factori, care devin tot mai profunde sub actiunea substantelor acide ce pot ajunge pana la peretele stomacului. Aceste leziuni se numesc ulceratii ceea ce explica si denumirea de ulcer gastric a afectiunii despre care vom vorbi in continuare.
Vei putea afla ce cauzeaza ulcerul gastric si care sunt factorii de risc, cum se manifesta aceasta boala, cum se diagnosticheaza si care sunt metodele de tratament. Nu in ultimul rand, iti vom oferi si cateva sfaturi cu ajutorul carora ulcerul gastric poate fi prevenit.
Ulcer gastric – cauze si factori de risc
Ulcerul gastric apare in momentul in care la nivelul mucoasei stomacului se produce o leziune, care va fi expusa in mod constant actiunii continutului acid din stomac. Uneori, ulcerul gastric se declanseaza pe fondul unei secretii crescute de acid clorhidric si a cresterii nivelului de pepsina – o enzima din sucul gastric ce contribuie la digestia proteinelor. De altfel, ulcerul gastric se mai numeste si ulcer peptic, ceea ce evidentiaza rolul important pe care aceasta enzima il are in aparitia sa.
In acelasi timp, ulcerul gastric poate sa fie si o consecinta a scaderii capacitatii de protectie a mucoasei, care se regenereaza mai greu si devine astfel mai vulnerabila, ceea ce duce la producerea leziunilor pe suprafata sa.
Aceste situatii sunt favorizate de o serie de factori dupa cum urmeaza:
Infectia cu bacteria Helicobacter pylori
Aceasta este cea mai frecventa cauza de ulcer gastric, fiind vorba de un microorganism care ajunge in stomac prin contaminare de la alta persoana infectata si determina o crestere a secretiei de acid clorhidric. Desi cele mai multe cazuri de ulcer gastric sunt provocate de o astfel de infectie, acest lucru nu se intampla in cazul tuturor persoanelor care contacteaza agentul patogen. Aproximativ jumatate din populatie este infectata cu Helicobacter pylori, insa aceasta cauzeaza ulcer gastric in cel mult 15% din cazuri.
Administrarea in exces de antiinflamatoare nesteroidiene
Cele mai cunoscute medicamente din aceasta categorie sunt aspirina si ibuprofenul folosite ca remediu intr-o serie de afectiuni, pentru ameliorarea inflamatilor si calmarea durerii. In unele cazuri, pacientii chinuiti de astfel de simptome apeleaza la supramedicatie, practica total contraindicata pentru ca, printre altele, poate provoca si ulcer gastric. Aceste medicamente scad productia de mucus si astfel reduc capacitatea de protectie a mucoasei stomacului, favorizand aparitia de leziuni asociate cu ulcerul gastric.
Stresul cronic
Intre sistemul digestiv si cel nervos exista o stransa legatura, iar astfel se explica faptul ca o stare psihica negativa specifica stresului cronic poate provoca si ulcer gastric. In conditii de stres, organismul secreta un hormon numit cortizol, care are rolul de a-l ajuta sa faca fata situatiilor percepute ca un potential pericol. Printre altele, cortizolul creste si secretia de acid in stomac, iar daca acest lucru se intampla in mod constant precum in cazul stresului cronic, poate cauza ulcer gastric.
Fumatul si consumul de alcool
Printre numeroasele probleme de sanatate pe care le pot genera aceste doua vicii se numara si ulcerul gastric. In cazul fumatorilor, substantele chimice din fumul de tigara determina reducerea fluxului sanguin inclusiv catre mucoasa stomacului, afectand astfel oxigenarea acesteia. Totodata, determina prin diferite mecanisme cresterea productiei de acid clorhidric, creand toate conditiile care favorizeaza ulcerul gastric.
De cealalta, parte alcoolul consumat frecvent si in exces irita in mod constant mucoasa stomacului si astfel pot aparea la un moment dat leziuni ce declanseaza ulcerul gastric.
Mai trebuie precizat ca persoanele in varsta si cele care au in familie antecedente de ulcer gastric prezinta un risc mai mare de a face boala.
Ulcer gastric – simptome si manifestari clinice
Un simptom definitoriu pentru ulcerul gastric ceste durerea intensa, resimtita adeseori si ca o senzatie de arsura puternica la nivelul stomacului. Durerea este localizata intre baza sternului si zona ombilicala, iar in unele cazuri radiaza catre piept, zona inferioara a abdomenului sau spre spate. Durerea se intensifica atunci cand stomacul este gol, iar in formele de ulcer gastric mai putin severe se amelioreaza sau dispare dupa masa, pentru a reveni insa ulterior, pe masura ce stomacul de goleste.
Exista o serie de moduri in care pacientii percep durerea, in functie de zona din stomac unde este localizat ulcerul gastric si profunzimea leziunii de la nivelul mucoasei. De asemenea, exista cazuri in care pacientii nu simt durere, acuzand in cel mai rau caz o senzatie de arsura la stomac.
Ulcerul gastric se mai manifesta si prin balonare, eructatii, greturi si varsaturi. Lipsa poftei de mancare este un alt simptom frecvent, precum si disparitia apetitului fata de alimentele grase si cele care provoaca iritatii la nivelul stomacului.
Daca aceste simptome sunt ignorate, ulcerul gastric poate avansa, iar pe masura ce leziunea mucoasei gastrice se adanceste si se aporie de peretele stomacului, apar sangerari gastrice semnalate prin prezenta sangelui in materiile fecale sau prin varsaturi cu sange. In cazul in care nici astfel de manifestari nu constituie un semnal de alarma, pierderile masive de sange pot genera ameteala, stari de lesin, anemie si dificultati de respiratie.
Diagnosticul de ulcer gastric
Pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastric, medicul va face mai intai anamneza, ceea ce presupune o discutie cu pacientul in privinta simptomelor, a intensitatii acestora si a perioadei de cand au inceput sa se manifeste. De asemenea, medicul se va interesa de istoricul medical, de tratamentele pe care pacientul le-a urmat sau le urmeaza, de dieta acestuia precum si de antecedentele de boli digestive in familie.
Etapa urmatoare este consultul medical, axat pe examinarea zonei abdominale, dupa care urmeaza un set de investigatii. Pacientului i se recolteaza probe de sange care sunt trimise la un laborator pentru analize, iar daca este cazul poate fi nevoie si de o analiza a materiilor fecale pentru identificarea prezentei bacteriei Helicobacter pylori.
Petru vizualizarea interiorului stomacului si evaluarea eventualelor leziuni se apeleaza la endoscopia digestiva superioara, in timp ce ecografia abdominala permite masurarea grosimii peretilor stomacului, care poate fi un indiciu important in stabilirea diagnosticului de ulcer gastric.
O alta investigatie la care se poate apela este radiografia cu substanta de contrast, iar daca exista suspiciunea existentei unei complicatii se recomanda o tomografie computerizata.
Tratament ulcer gastric
Exista mai multe metode de a trata ulcerul gastric, care se aleg in functie de cauza identificata in urma investigatiilor mentionate mai sus. In cazul infectiei cu bacteria Helicobacter pylori se administreaza antibiotice pentru distrugerea agentului patogen, in paralel cu medicamente din grupa inhibitorilor de pompa de protoni, ce reduc secretia de acid din stomac pentru a facilita vindecarea.
Inhibitorii de pompa de protoni se administreaza si in cazul in care cresterea nivelului de aciditate este determinata de alte cauze. De asemenea, se apeleaza frecvent si la medicamente cu rol gastroprotector, care formeaza o pelicula pe suprafata leziunilor mucoasei pentru a nu mai fi expuse actiunii acidului gastric. Pentru ameliorarea durerilor se pot prescrie si analgezice, cu recomandarea de adaptare a dietei.
In formele severe poate fi nevoie de o interventie chirurgicala.
Ulcer gastric – complicatii si riscuri
De la un ulcer gastric netratat la timp se poate ajunge le ulcer perforat, atunci cand acidul erodeaza mucoasa gastrica in profunzime ajungand la peretele stomacului. Aceste este mult mai sensibil la actiunea acidului gastric, care il poate perfora, dand nastere astfel unei „gauri” in stomac.
Ulcerul perforat poate genera la randul sau o alte complicatie, prin faptul ca acea perforatie aparuta in peretele stomacului permite scurgerea continutului gastric in interiorul cavitatii abdominale. Bacteriile din tractul digestiv pot provoca astfel peritonita, adica o infectie puternica la nivelul abdomenului.
Obstructia gastrica este o alta complicatie, ce consta in blocarea partiala sau totala a pilorului – acel orificiu care face legatura dintre stomac si intestinul subtire.
Nu in ultimul rand, ulcerul gastric in stadii avansate poate provoca hemoragii digestive severe, cu pierderi mari de sange.
Sfaturi pentru preventie
O prima recomandare pentru a preveni ulcerul gastric se refera la respectarea unor reguli elementare de igiena precum spalarea mainilor dupa utilizarea toaletei si inainte de masa, precum si spalarea fructelor si legumelor inainte de a le consuma, pentru a evita pe cat posibil contaminarea cu bacteria Helicobacter pylori.
Evitarea consumului de alcool sau bauturi care contin cofeina, mai ales pe stomacul gol, este o alta cale de a preveni ulcerul gastric, intrucat acestea irita mucoasa stomacului. Renuntarea la fumat, respectarea unui program fix de servire a meselor si evitarea consumului excesiv de alimente picante, grasimi, prajeli, dulciuri si citrice scad riscul de ulcer gastric, precum si evitarea admirarii in exces de aspirina ibuprofen si alte antiinflamatoare nesteroidiene.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe: