Digestia este un proces complex prin care alimentele consumate sunt descompuse iar substantele nutritive pe care le contin sunt absorbite in sange. In acest proces de transformare a alimentelor in nutrienti sunt folosite o serie de substante produse de sistemul digestiv, iar una dintre ele este bila. In limbajul comun, bila mai este denumita si fiere insa indiferent de termenul folosit, aceasta indeplineste un rol important in procesul de digestie.
Bila este produsa in ficat, iar de aici ajunge in vezica biliara si apoi in duoden unde contribuie la digestia grasimilor. In acest material ne vom concentra atentia asupra structurii bilei, a rolului pe care il joaca in organism, precum si a bolilor specifice tractului biliar.
Circuitul bilei in tractul digestiv
Bila se formeaza in ficat, unde este secretata de hepatocite – celulele principale din care este alcatuit tesutul hepatic. Din ficat, bila este directionata catre canalul hepatic comun, de unde trece apoi in canalul cistic, care o transfera in vezica biliara. Aceasta mai este numita si colecist avand rolul de a stoca bila si de a o prelucra astfel incat sa devina mai concentrata.
Ficatul secreta bila in mod continuu, iar pe parcursul a 24 de ore poate produce aproximativ 1,2 litri de lichid, care ajunge in vezica biliara, urmand parcursul descris mai sus. Vezica are insa doar o capacitate de doar 70 de mililitri si de aceea bila este supusa unui intens proces de transformare care o face mult mai concentrata.
Bila ramane stocata in vezica biliara, de unde este eliberata doar in perioadele de digestie. In acest scop, vezica biliara se contracta iar bila concentrata este pompata prin canalul cistic in canalul biliar comun, de unde ajunge in duoden. Este vorba de prima portiune a intestinului subtire aflata imediat dupa stomac, in care se varsa continutul gastric si unde are loc o etapa importanta a digestiei.
Caracteristicile si structura bilei
Bila proaspat secretata de celulele hepatice este limpede si are o culoare clara galben-aurie, cu un pH alcalin de 8-8,5. Odata ajunsa in vezica biliara este supusa acelui proces in urma caruia devine de 8-10 ori mai concentrata, datorita absorbtiei apei din compozitia sa. Astfel, bila care eliberata ulterior in duoden este tulbure, cu o culoare verde-brun si un pH de 7-7,5.
Chiar si in forma concentrata, bila contine in proportie de 85% apa, in care sunt diluate alte substante dupa cum urmeaza:
- Saruri biliare – prezente in proportie de 10%, au rolul de a fractiona particulele mari de grasime, in vederea emulsionarii acestora in procesul de digestie.
- Pigmenti biliari – acestia au o pondere de 3% in compozitia bilei fiind reprezentati de bilirubina si biliverdina. Acesti pigmenti rezulta din procesul de distrugere a hematiilor iar lor li se datoreaza culoarea specifica a materiilor fecale si a urinei.
- Colesterolul – este prezent in proportie de 1% in bila, provenind in egala masura din ficat sau direct din alimentatie. Este implicat in procesul de emulsionare a grasimilor, iar dupa ce isi indeplineste rolul este reabsorbit si repus in circuit sau este eliminat prin intermediul materiilor fecale.
- Lecitina – ponderea lecitinei in bila este una foarte redusa, de doar 0,3%, iar rolul sau este acela de a se atasa de particulele de grasime si a le dispersa in lichidul biliar.
In cantitati mai mici, se mai gasesc in bila diversi fosfati, bicarbonati, acizi grasi, mucina si cloruri.
Rolul bilei in organism
Asa cum am precizat deja, bila este necesara in procesul de digestie, actionand in duoden. Principalul sau rol este acela de a emulsiona grasimile, adica de a le diviza in particule mai mici dispersate in lichid, astfel incat sa poata fi mai usor procesate de enzimele digestive. Aceste enzime sunt activate tot datorita bilei, trecand la descompunerea grasimilor pentru a putea fi absorbite in sange.
Activarea enzimelor digestive nu ar fi posibila in mediul acid specific alimentelor abia trecute prin stomac, dar nivelul de aciditate este redus cu ajutorul bilei, datorita sarurilor alcaline pe care le contine.
Nu in ultimul rand, bila stimuleaza peristaltismul intestinal, adica acele miscari ale muschilor din peretii intestinali ce permit deplasarea alimentelor prin tractul digestiv. In acest mod, bila favorizeaza digestia si totodata contribuie la eliminarea toxinelor din organism.
Boli specifice tractului biliar
Functiile bilei pot fi afectate de cateva boli specifice care perturba in egala masura si procesul de digestie, implicit absorbtia unei cantitati suficiente de nutrienti in organism. In cele ce urmeaza iti prezentam principalele afectiuni biliare, cu simptomele si cauzele lor.
Litiaza biliara
Cunoscuta in special cub denumirea de „pietre la fiere”, litiaza biliara consta in formarea unor calculi in interiorul vezicii biliare. Cauza aparitiei acestor calculi o constituie prezenta in vezica biliara a unor cantitati mai mari de colesterol, bilirubina sau saruri biliare, care se intaresc in conditiile in care stagneaza mai multa vreme in vezica.
De multe ori litiaza biliara este asimptomatica, insa atunci cand calculii formati obstructioneaza sau blocheaza caile biliare apar manifestari precum durere brusca si intensa la mijlocul sau in partea superioara a abdomenului, balonare, indigestie, greturi si varsaturi. Deseori durerea abdominala poate radia catre umarul drept sau zonele superioare ale spatelui.
Dischinezia biliara
I se mai spune si „bila lenesa”, fiind o afectiune specifica vezicii biliare. Asa dupa cum am aratat, aceasta se contracta in momentul digestiei, pompand in duoden bila stocata in interiorul sau. Contractia este posibila datorita unor muschi din peretii vezicii biliare, care in cazul persoanelor cu bila lenesa nu mai reactioneaza in mod corespunzator. Se intampla astfel pentru ca muschii se slabesc, insa cauzele pot fi si de natura hormonala sau neurologica.
Indiferent de cauza, vezica nu mai elimina intreaga cantitate de bila iar aceasta stagneaza aici pentru mai mult timp, ceea ce duce la depunerea de sedimente.
Principalul simptom este durerea, care se manifesta episodic si intens la nivelul abdomenului, putand fi insotita de reflux gastroesofagian, balonare, oboseala, dureri de cap, greturi si varsaturi.
Colecistita
Este o afectiune specifica a colecistului, mai exact a vezicii biliare. Uneori aceasta se poate inflama sub influenta a diversi factori, iar aparitia inflamatiei la nivelul vezicii biliare declanseaza colecistita. O cauza frecventa o constituie formarea calculilor biliari despre care am amintit mai devreme, insa inflamatia specifica poate fi determinata si de o infectie, de o tumora ce impiedica scurgerea bilei din vezica in duoden sau de blocarea canalelor biliare. De asemenea, o problema care afecteaza vasele de sange ce iriga vezica biliara poate fi o alta cauza a colecistitei.
Aceleasi dureri intense la nivelul abdomenului sunt prezente si de aceasta data, insotite de febra, greturi, varsaturi si sensibilitate crescuta la atingere in zona abdomenului.
O astfel de problema trebuie tratata de urgenta pentru ca inflamatia poate duce la ruperea vezicii biliare sau chiar moartea tesuturilor care o formeaza.
Colagnita
Colagnita este una din cele mai grave boli biliare si consta in infectarea si inflamarea cailor biliare. Cel mai adesea, infectia se datoreaza bacteriilor provenite din duoden, care ajung in canalele biliare. Totodata, exista si o forma autoimuna a bolii, care apare ca urmare a atacurilor sistemului imunitar asupra cailor biliare. Ca simptome, colagnita se manifesta prin febra, dureri abdominale si aparitia icterului, fiind prezente si simptomele sau semnele specifice infectiilor sistemice.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
