fbpx

Despre enterocolita – cauze, tratament, regim alimentar

Click pe meniu. Avem pentru tine peste 100 de suplimente alimentare si cosmetice!

Consumul unor alimente alterate sau preparate fara respectarea normelor de igiena poate cauza enterocolita. Vorbim de o tulburare gastrointestinala cu debut brusc si manifestări agresive: greata, voma, crampe abdominale puternice, scaune moi etc.

Enterocolita este mai des intalnita la copii, dar nici adultii nu sunt scutiti de aceasta. Vestea buna este ca, desi este o afectiune cu simptome severe, in general, nu creeaza probleme deosebite. Daca este diagnosticata la timp si tratata corespunzator, organismul se poate reface destul de repede, fara urmari nedorite.

Ce este enterocolita?

In fapt, enterocolita reprezinta o inflamatie severa, dar temporara, care apare la nivelul tractului digestiv. Aceasta afectează în mod specific mucoasele interioare atât ale intestinului subțire, cât și ale colonului. De altfel, chiar denumirea ei spune acest lucru. Enterita desemneaza inflamația intestinului subțire, în timp ce colita – inflamația colonului. Enterocolita este o combinație a celor doua.

Enterocolita nu este deloc o boala „tacuta”. Se manifesta chiar foarte zgomotos, inca de la inceput. Tabloul clinic in enterocolita, indiferent de tipul ei, este carcterizat de:

  • Greata si varsaturi
  • Crampe abdominale si balonare
  • Diaree (uneori scaunele pot fi apoase sau cu sange)
  • Febra, de multe ori insotita de frisoane
  • Dureri musculare
  • Deshidratare acuta
  • Lipsa poftei de mancare
  • Stare generala de rau si epuizare

    Enterocolita – cauze

    La copii si persoanele adulte, enterocolita apare adesea din cauza infectiilor provocate de bacterii, virusuri, paraziti sau fungi. La sugari insa, aceasta poate surveni din motive inca neclare.

    De regula, patogenii care infecteaza tractul digestiv au ca sursa de plecare apa sau alimentele contaminate. Acestia pot ajunge in organism si prin intermediul mainilor murdare sau in urma contactului direct cu persoanele infectate. Uneori, si contactul cu animalele poate fi o cauza.

    In literatura de specialitate, bacteriile sunt mentionate ca fiind principalele vinovate de declansarea afectiunii. Dintre acestea, cel mai des implicate sunt:

    Salmonella

    Vorbim de una dintre cele mai periculoase forme de enterocolita bacteriana. Alimentele alterate si contactul cu diverse animale, in special reptile – testoase, iguane, serpi etc. – sunt sursele principale.

    Escherichia coli (E.coli)

    Putem lua aceasta bacterie mai ales din alimentele neprocesate corect din punct de vedere termic. Carnea si produsele lactate sunt primele vizate in acest sens. De asemenea, o putem lua din apa contaminata, inclusiv din bazine si piscine, sau prin contactul cu alte persoane sau animale infectate. Igiena alimentara si personala precara au un rol decisiv in aparitia cazurilor de enterocolita provocate de infectia cu E.coli

    Shigella

    Aceasta bacterie se transmite prin contactul direct cu o persoana infectata. Tocmai de aceea, este mai des intalnita in colectivitatile frecventate de copii (crese, gradinite, scoli).

    Staphylococcus aureus (S. aureus)

    Aceasta bacterie este o cauza comuna a infectiilor nosocomiale, zise si intraspitalicesti. Enterocolita cauzata de acest microorganism poate fi severa, iar uneori chiar fatala.

    Clostridium difficile (C.difficile)

    Enterocolita determinat de aceasta bacterie este precedata adesea de un tratament prelungit cu antibiotice. Aceasta bacterie sporogena poate prolifera pe fondul dezechilibrelor florei bacteriene normale a colonului. Enterocolita produsa de C.difficile este o alta infecție nosocomiala frecventa; i se atribuie 20-30% dintre cazurile de diaree aparute pe perioada internarii in spital.

    Enterocolita poate fi si de cauza virala, fiind provocata de infectia cu rotavirusuri, astrovirusuri, virusul Norwalk si adenovirusuri enterice. Aceste tipuri de infectii sunt de cele mai multe ori epidemice si se transmit cu usurinta de la o persoana la alta.

    Si unele infectii fungice pot cauza enterocolita. Acestea apar, de regula, in contextul unor tratamente medicamentoase, Candida Albicans fiind ciuperca cel mai des implicata in declansarea bolii.

    Nu in ultimul rand trebuie sa avem in vedere ca enterocolita poate fi cauzata de si de paraziti, asa cum sunt Giardia lambia, Balantidium coli, Cryptosporidium, Blastocystis homnis sau Entamoeba histolytica.

    Enterocolita – tratament

    Oricare ar fi cauza ei, enterocolita trebuie tinuta sub control. In acest sens, nu ezita sa te adresezi medicului chiar de la aparitia primelor simptome. Trebuie subliniat faptul ca nu exista un tratament pentru enterocolita universal valabil. Acesta poate diferi de la o persoana la alta, in functie de simptomatologie si tipul de enterocolita.

    De multe ori, pentru stabilirea diagnosticului diferentiator, pot fi necesare probe de scaun. In cazuri rare, poate fi recomandata si prelevarea de probe de voma. Alteori, se impun si analize de sange si unele investigatii specifice: radiografia abdominala, colonoscopia sau clisma cu bariu.

    Indiferent de situatie, schema de tratament in enterocolita trebuie sa includa in mod obligatoriu masuri pentru a preveni deshidratarea. Aceasta poate agrava serios evolutia bolii, ca urmare a slabirii organismului cauzata de pierderile mari de apa si electroliti prin varsaturi si diaree. In acest scop, se poate recomanda consumul de solutii cu saruri de rehidratare sau se pot administra lichide intravenos. In cazurile grave, se poate recurge chiar si la transfuzia de sange.

    Medicul poate prescrie si medicamente antipiretice pentru combaterea febrei si antispastice pentru calmarea durerilor, insa doar daca o va considera necesar. In general, se va evita administrarea orala de medicamente, pentru a nu stresa si mai mult tubul digestiv.

    Foarte important de subliniat este ca in enterocolita nu sunt recomandate antidiareicele. Si asta deoarece, prin impiedicarea eliminarii scaunelor, acestea pot face mai mult rau. Antivomitivele, in schimb, se regasesc adesea in schema de tratament. Prin ameliorarea starilor de greata si a varsaturilor, ele ajuta la prevenirea deshidratarii.

    In cazul persoanelor la care enterocolita este recurenta, se poate recomanda bacterioterapia. Adica transplantul microbiotic sau, mai exact, de materii fecale de la o persoana sanatoasa. Acesta are rolul de a popula tubul digestiv al persoanei bolnave cu bacterii care sa-l ajute la echilibrarea florei intestinale.

    De asemenea, in cazuri de afectare severa, poate fi necesara si interventia chirurgicala. Tratamentul chirurgical pentru enterocolita vizeaza fie drenajul zonelor infectate, fie indepartarea zonelor infectate ale intestinului.

    In majoritatea cazurilor insa, enterocolita trece in decurs de aproximativ o saptamana, cu tratament conservator.

      Antibiotice in enterocolita – da sau nu?

      Exista o discutie aprinsa legata de utilitatea administrarii antibioticelor in enterocolita. Ca in multe alte situatii, lucrurile nu sunt in alb si negru. Exista forme de enterocolita, așa cum sunt cele provocate de Salmonella sau E.coli, in care tratamentul cu antibiotic este fără doar și poate indicat, pentru a opri proliferarea bacteriana.

      Pe de alta parte, sunt tipuri de enterocolita in care antibioticele nu au niciun efect sau nu trebuie administrate sub nicio forma. Vorbim aici de enterocolita virala, de cea hemoragica sau de cea de cauza fungica, asociata cu administrarea de antibiotic.

      Uneori medicii recurg la antibiotice, desi initial s-au ferit s-o faca. Se intampla acest lucru atunci cand starea pacientilor nu se imbunatateste in cateva zile.

      Enterocolita la copii versus enterocolita la adulti

      Cand ii afecteaza pe copii, enterocolita starneste o ingrijorare maxima din partea parintilor. Si cu cat sunt mai mici, cu atat spaima e mai mare. Din fericire insa, cu ingrijire adecvata, la copii enterocolita pleaca la fel de repede precum vine.

      Pericolul cel mai mare in cazul in cazul unui copil cu enterocolita il prezinta deshidratarea. Aceasta e mai severa decat la adulti. Si asta deoarece cei mici au o toleranta mai scazuta la deshidratare. Bebelusii, in mod special. Tocmai de aceea, cu cat copilul este mai mic si cu cat varsaturile si diareea sunt mai seminificative, cu atat mai repede trebuie dus la spital.

      Chiar daca, de obicei, enterocolita la copii poate fi tratata in siguranta acasa, nu sunt rare cazurile in care medicii pot considera oportuna internarea lor, pentru supraveghere si administarea tratamentului intravenos cu lichide. In cazul sugarilor cu enterocolita, spitalizarea este obligatorie, pentru reducerea riscurilor. Cu atat mai mult cu cat in cazul lor poate fi vorba si de enterocolita necrozanta.

      Aceasta este o boala grava in care tesutul intestinal se deterioreaza si necrozeaza. Daca nu este tratata la timp, este amenintatoare de viata. Expertii n-au reusit inca sa afle care este cauza exacta a acestei afectiuni. Se stie insa ca sugarii prematuri sunt cel mai des afectati de acest tip de enterocolita, ei reprezentand 60 pana la 80% din cazuri.

      Enterocolita – regim alimentar

      Nu putem vorbi de tratament in enterocolita, fara a face referire la adoptarea unui regim alimentar restrictiv. Acesta are un rol esential in vindecarea bolii. De cele mai multe ori, un regim alimentar corect urmat ajuta la remiterea simptomelor in cateva zile, fara a fi necesara alta forma de tratament.

      Atat in cazul copiilor, cat si in cel al adultilor. In primul rand, se acorda o atentie deosebita consumului de lichide, pentru a preveni deshidratarea. De altfel, in primele ore de la debutul simptomelor, se recomanda pauza alimentara si doar hidratarea sustinuta. Aceasta se face in cantitati mici, consumand ceai de menta neindulcit sau indulcit cu glucoza 5% si apa plata, cate 1-2 lingurite sau o inghititura la fiecare 10 minute, timp de 6 ore.

      Regim enterocolita – ce trebuie sa contina

      Dupa ce toleranta digestiva se restabileste, se vor putea consuma, in cantitati mici, mar copt, banana, paine prajita si zeama de orez. Permisa este si supa de zarzavat, dar fara cartofi si rosii, ci doar cu morocov, telina, pastarnac, radacina de patrunjel, dovlecel si cu putina sare.

      In zilele urmatoare, se pot consuma si pilaf dietetic (orez fiert in apa cu sare, morcov si/sau dovlecel), carne de pasare fiarta (nu se consuma supa de carne!), branzica slaba de vaci, sticks-uri, grisine, macaroane cu branza, budinca de orez. Nu se vor folosi pentru indulcire zahar, miere, zaharina, fructoza, aspartame sau alti indulcitori. Cat se tine regim pentru enterocolita, se va utiliza doar glucoza praf 5%, in special in cazul copiilor.

      Timp de cateva zile, se vor evita alimentele grele, cu grasimi, condimentate sau prajite, carnea grasa, afumaturile si mezelurile. De asemenea, se vor evita laptele, smantana, untul, cascavalurile, dulciurile (bomboanele, prajiturile, ciocolata, compoturile etc.), dar si fructele si legumele crude, intrucat pot irita mucoasa intestinala. De foarte mare ajutor in aceasta perioada se dovedesc a fi probioticele, fie sub forma de suplimente alimentare, fie prin consumul unor alimente ca iaurtul si chefirul. Acestea din urma sunt recomandate insa de-abia dupa 2-3 zile de regim strict.

      Dupa un episod de enterocolita, revenirea la alimentatia obisnuita se face treptat. Aceasta regula trebuie respectata mai ales in cazul copiilor, stiut fiind faptul ca in cazul lor in astfel de cazuri poate aparea o intoleranta secundara la lactoza.

      Concluzii si recomandari suplimentare

      Asa cum s-a inteles din cele de mai sus, cu enterocolita nu e de glumit. Aceasta trebuie tratata cu mare atentie, iar uneori chiar sub supraveghere medicala. Scopul principal in caz de enterocolita trebuie sa fie prevenirea deshidratarii. Enterocolita la copii implica riscuri ceva mai mari decat la adulti, dar cu tratament adecvat si regim igieno-dietetic afectiunea se vindeca rapid in majoritatea cazurilor.

      Foarte important de retinut este ca enterocolita este o boala de natura infectioasa si, drept urmare, este si contagioasa. Tocmai de aceea, se impune cu prioritate respectarea normelor de igiena atat de catre cel bolnav, cat si de catre cei din anturajul sau.

      In aceeasi ordine de idei, mai trebuie precizat si faptul ca enterocolita poate fi prevenita. Respectarea fara abatere a regulilor de igiena personala si igiena alimentara au un rol-cheie in acest sens. Spalarea temeinica a mainilor cu apa si sapun dupa folosirea toaletei si inainte de a atinge alimentele pe care urmeaza sa le consumi sau sa le prepari trebuie sa ramana litera de lege.

      De asemenea, ai grija sa consumi alimente preparate termic in mod corespunzator, mai ales daca e vorba de preparate din carne. Evita consumul de produse alimentare de provenienta necunoscuta, dar si de apa dintr-o sursa nesigura. Pastreaza alimentele perisabile la frigider si ai grija la termenul de valabilitate al acestora.

      Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe: