Fistulele anale apar de cele mai multe ori ca o consecinta a unei infectii a glandelor din zona anusului si a formarii unor abcese care colecteaza puroi. Din aceste glande infectate se formeaza niste mici canale care se deschid la nivelul pielii din jurul anusului, iar aceste canale poara denumirea de fistule anale.
Aparitia de fistule anale mai poate fi favorizata si de anumite boli cronice, traumatisme, leziuni sau tratamente insa indiferent de factorii generatori vorbim de o problema foarte suparatoare care rareori dispare fara un tratament adecvat.
Din acest motiv, pacientii cu fistule anale trebuie sa se adreseze unui medic inca de la aparitia primelor simptome, pe care le vom descrie pe parcursul acestui material, atat pentru a scapa de disconfortul accentuat, cat si pentru a preveni eventuale complicatii.
In continuare va prezentam toate informatiile despre fistulele anale, incepand cu definitia acestora, pana la sfaturile de prevenire.
Ce sunt fistulele anale?
Termenul de „fistula” se refera la un canal anormal format intre doua structuri anatomice sau intre o astfel de structura si suprafata pielii ca urmarea unui proces patologic. Se creeaza astfel o cale de comunicare anormala intre structurile anatomice, care poate fi complet in interiorul organismului sau poate sa comunice cu exteriorul daca se deschide la nivelul pielii.
In ceea ce priveste fistulele anale, acestea pot fi definite ca mici canale care se formeaza intre glandele anale si pielea din jurul anusului, in principal in urma infectarii acestor glande si formarii de puroi. In astfel de situatii se formeaza abcese care „sapa” tesutul formand o cale de comunicare cu exteriorul pentru evacuarea puroiului care se acumuleaza in interior.
Aceste cai de evacuare formeaza fistule anale conectand tesutul conjunctiv din jurul anusului cu glandele infectate. Astfel, fistulele anale au doua deschideri sau orificii, pornind de la orificiul intern situat in peretele canalului anal si deschizand-se intr-un orificiu extern care se formeaza la nivelul pielii din jurul anusului.
-
Assista ProctoRapid x 10 supozitoare
Disponibil la 
Anatomia regiunii anale si modul in care se formeaza aceste fistule
Aparitia de fistule anale este favorizata in oarecare masura si de anatomia specifica acelei regiuni anatomice asupra carora trebuie sa insistam putin pentru a te ajuta sa intelegi mai bine mecanismul ce sta la baza acestei probleme. Anusul constituie componenta finala a tractului digestiv, fiind vorba de un orificiu prin care sunt eliminate resturile alimentare nedigerate si alt substante reziduale, sub forma de materii fecale. Inainte de a fi eliminate, acestea trec prin canalul anal, care este segmentul final al intestinului gros avand o lungime de 2,5-4 centimetri.
In peretii acestui canal se afla glandele anale care au rolul de a secreta mucus pentru a facilita eliminarea materiilor fecale. Spre exterior, peretii canalului anal se transforma in pielea din jurul anusului, care este mai groasa si mai pigmentata decat pielea de pe restul corpului.
Fiind vorba de o zona anatomica plina de bacterii, aceste microorganisme pot ajunge uneori la glandele anale, cauzand infectii. Se declanseaza astfel un proces inflamator in paralel cu formarea de puroi care se acumuleaza in zona infectata si formeaza un abces. Pe masura ce puroiul de acumuleaza acesta „sapa” in tesutul adiacent pana cand ajunge la nivelul pielii din jurul anusului. Se creeaza astfel niste canale prin care puroiul din abces ajunge la suprafata si care ulterior nu se mai inchid, formand astfel fistule anale.
Tipuri de fistule anale
Fistulele anale se clasifica in functie de traiectul lor, mai exact in functie de complexitatea acestuia si de modul in care se raporteaza la sfincterele anale – cei doi muschi care inconjoara canalul anal si controleaza continenta fecala.
Din punctul de vedere al complexitatii traiectului putem vorbi de doua tipuri de fistule anale, respectiv cele simple si cele complexe. Sunt clasificate ca fistule anale simple cele care au un traiect direct de la abcesul format in peretele canalului anal pana la suprafata pielii, in timp ce fistulele anale complexe urmeaza un traiect sinuos ce poate inconjura sfincterul anal si poate avea mai multe orificii exterioare.
In raport cu sfincterele exista patru tipuri de fistule anale, dupa cum urmeaza:
- Fistule anale intersfincteriene – cele mai multe fistule anale fac parte din aceasta categorie, fiind in general simple si avand un traiect ce trece printre cele doua sfinctere, cu un singur orificiu extern.
- Fistule anale transsfincteriene – sunt fistule anale complexe al caror traiect strabate atat sfincterul intern cat si cel extern.
- Fistule anale suprasfincteriene – traiectul acestor fistule anale trece pe deasupra sfincterului exterior, astfel de cazuri avand o incidenta mai redusa insa fiind de o complexitate mai mare.
- Fistule anale extresfincteriene – este cel mai rar tip de fistule anale, cu un traiect complet in afara ambelor sfinctere ce porneste cel mai adesea din zona pelviana.
Cauze si factori de risc pentru fistule anale
Fistulele anale au la baza o infectie a glandelor din zona canalului anal, care apare in general din cauza infundarii canalului prin care acestea secreta mucus. Infundarea poate fi cauzata fie de materiile fecale, fie de bacteriile din canalul anal, iar in aceste conditii secretia de mucus se acumuleaza in interiorul glandelor creand un mediu propice propagarii bacteriilor si aparitiei infectiilor. Se poate intampla oricui, insa riscul unor astfel de infectii este favorizat de anumiti factori precum:
Anumite afectiuni medicale
Ne referim in special la afectiunile digestive, preponderent la care se manifesta la nivelul colonului. In acest contest trebuie sa mentionam boala Crohn, dat fiind faptul ca aproximativ jumatate din pacientii cu aceasta afectiune au fistule anale, precum si diverticulita, care este o infectie aparuta in peretii colonului. De asemenea, cancerul colorectal mai poate fi asociat cu aparitia de fistule anale, dar si tuberculoza sau infectia cu virusul HIV.
Traumatisme si interventii chirurgicale in zona anala
Atat traumatismele cat si interventiile chirurgicale in zona anala cum ar fi operatiile pentru tratarea hemoroizilor lezeaza in mai mare sau mai mica masura pereti canalului anal, favorizand patrunderea de bacterii care cauzeaza infectii la nivelul glandelor de care am amintit mai devreme.
Radioterapia
Este o procedura folosita in tratamentul oncologic, ce presupune folosirea de radiatii pentru a distruge celulele canceroase. Aceste radiatii pot afecta insa si tesuturile sanatoase din zona tratata iar daca procedura este folosita pentru tratarea cancerului colorectal unul din efectele secundare poate fi aparitia de fistule anale.
Fistule anale, simptomatologie
Simptomele generate de fistulele anale se contopesc cu cele asociate abcesului la nivelul glandelor anale, avand in vedere ca de aici porneste totul. Simptomele debuteaza cu inflamatie in zona anala, urmata la scurt timp de o senzatie de disconfort care se transforma in durere. Aceasta se accentueaza in timpul miscarilor intestinale dar si atunci cand pacientul sta in pozitie sezand si uneori chiar in timpul mersului. De asemenea, febra este un alt simptom specific de altfel tuturor infectiilor.
Pe masura ce infectia incepe sa „sape” prin tesut facand ca in cele din urma fistula sa se deschida la nivelul pielii se accentueaza durerea in zona anala, care devine pulsatila iar pielea se inroseste. Dupa ce este penetrata pielea, prin orificiul extern au loc scurgeri de sange si puroi, iar acesta devine vizibil cu ochiul liber sub forma unei leziuni deschise. Din cauza scurgerilor pielea din jurul anusului devine iritata, ceea ce cauzeaza mancarime si usturime.
Diagnosticul de fistule anale
Diagnosticarea fistulelor anale intra in sarcina medicului proctolog, caruia pacientii i se adreseaza in general atunci cand disconfortul cauzat de simptomele descrise mai sus devine greu de suportat si afecteaza considerabil calitatea vietii. Dupa anamneza ce presupune descrierea simptomelor de catre pacient si o discutie despre istoricul medical al acestuia, urmatoarea etapa este examinarea fizica.
Orificiul extern al fistulei anale este usor de observat cu ochiul liber insa examinarea fizica presupune o procedura numita tuseu rectal, ce permite medicului sa palpeze peretii canalului rectal si sa stabileasca adancimea si tipul traseului fistulors. In functie de particularitatile fiecarui caz mai pot fi necesare si alte investigatii precum anoscopia, ecografia endoanala sau endorectala ori un examen RMN. De asemenea, mai pot fi necesare analize de laborator pentru a se stabili natura infectiei care a cauzat fistulele anale.
Tratament fistule anale
In cele mai multe cazuri fistulele anale se trateaza chirurgical, scopul interventiei fiind inchiderea acelui canal anormal care poate cauza noi infectii si abcese recurente. Procedura cel mai des utilizata este fistulotomia, ce presupune excizarea tesuturilor afectate si ingustarea traiectului fistulos. De asemenea, o alta procedura chirurgicala presupune ligatura traiectului fistulos, solutie la care se apeleaza in cazul fistulelor complexe sau foarte profunde.
Exista si tratamente nechirurgicale, insa acestea prezinta un risc mai mare de recidiva. Astfel, una din procedurile nechirurgicale presupune montarea unei benzi speciale pentru drenarea fistulei si favorizarea procesului de vindecare, in timp ce o alta procedura consta in fixarea unor mici proteze sub forma unor dopuri de colagen in orificiul exterior, urmand ca acesta sa se inchida in mod natural.
Sfaturi pentru preventie
Din pacate nu exista nicio metoda sigura care sa previna in proportie de 100% riscul de aparitie a unor fistule anale, insa acest risc poate fi redus prin cateva masuri la indemana tuturor.
In primul rand, este foarte importanta igiena zonelor intime pentru ca in acest mod se previne dezvoltarea bacteriilor care pot cauza infectii care sa duca la aparitia de abcese si apoi de fistule anale.
O alimentatie echilibrata cu un continut bogat de fibre precum si hidratarea corespunzatoare asigura o digestie normala si previn constipatia, care poate favoriza indirect fistulele anale prin aparitia hemoroizilor. Daca tot am amintit de hemoroizi, in cazul in care acestia apar trebuie tratati inainte ca problema sa se acutizeze intrucat favorizeaza aparitia infectiilor in zona anala. Aceeasi recomandare este valabila si in cazul fisurilor anale dar si al abceselor de la care am aratat ca pornesc fistulele anale.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
