Gastrita este o afectiune care face parte din categoria bolilor digestive, imbracand de cele mai multe ori forme usoare, dar cu simptome destul de neplacute. Se manifesta la nivelul stomacului, iar cauzele care o genereaza sunt multiple – unele dintre ele putand fi evitate printr-un stil de viata sanatos.
In cazurile mai putin severe, gastrita poate fi tratata acasa doar prin modificarea alimentatiei, ceea ce duce la disparitia treptata a simptomelor neplacute, in decurs de cateva zile. Adevaratele motive de ingrijorare apar daca boala se manifesta mai mult de o saptamana, iar manifestarile devin tot mai severe, situatie in care se recomanda un consult medical, pentru ca pot aparea complicatii.
Daca vrei sa afli mai multe despre gastrita, rapeste-ti cateva minute din programul zilei de azi pentru a parcurge acest articol!
Ce este gastrita
Denumirea bolii ofera un prim indiciu pe baza caruia se poate deduce usor ca gastrita este o afectiune la nivelul stomacului. Aceasta consta in inflamarea mucoasei gastrice sub actiunea a numerosi factori, despre care vom vorbi pe parcurs.
In functie de cauze si formele manifestare, exista doua tipuri distincte ale acestei afectiuni, fiecare continand mai multe subcategorii, dupa cum urmeaza:
Gastrita acuta
Are un debut brusc, declansat de un factor extern si poate fi de natura eroziva sau non-eroziva. In primul caz, inflamatia provoca leziuni la nivelul mucoasei gastrice, care pot duce la aparitia ulcerului, in timp ce forma non-eroziva afecteaza mucoasa doar la suprafata, fara a produce leziuni.
Gastrita cronica
Aceasta forma are trei cauze principale, in functie de factorii declansatori. Astfel, gastrita cronica de tip A este specifica pacientilor care sufera de boli autoimune, cea de tip B este generata de infectia cu bacteria Helicobacter Pylor, iar cea de tip C apare uneori in urma unor interventii chirurgicale la nivelul stomacului.
Gastrita – factori de risc
Aceasta afectiune nu poate fi prevenita in proportie de 100%, insa exista o serie de factori ce ar trebui evitati, pentru a reduce considerabil riscul de a face gastrita.
Consumul de alcool este un prim factor de risc, ce vine „la pachet” cu o alimentatie nesanatoasa, bazata pe mancaruri foarte iuti sau excesiv condimentate.
De asemenea, consumarea unor alimente fara a fi spalate in prealabil reprezinta un alt factor de risc, pentru ca acestea pot avea pe suprafata lor bacteria Helicobacter Pylor, care provoaca gastrita cronica de tip B.
Pacientii care au suferit recent o interventie chirurgicala sunt expusi mai mult riscului de a face aceasta boala, precum si persoanele care sunt supuse uni stres prelungit.
Pe lista factorilor de risc mai poate fi trecuta si administrarea unor medicamente, mai ales daca aceasta se face „dupa ureche” si nu conform recomandarilor medicului.
Gastrita – cauze
Mucoasa stomacului are rolul de a proteja peretii acestuia de actiunea acida a sucului gastric, care are un rol important in realizarea digestiei. Asadar, mucoasa poate face fata unui anumit grad de aciditate, dar cand acesta depaseste pragul normal, apare inflamatia care declanseaza gastrita.
De asemenea, mucoasa gastrica este sensibila la o serie de substante iritante ce pot ajunge in stomac prin intermediul alimentelor, bauturilor sau al unor medicamente, precum si prin ingestie involuntara.
Alcoolul, alimentele foarte picante, fructele si legumele crude sau cele care are au nivel ridicat de aciditate por cauza aparitia gastritei, daca sunt consumate in exces.
Acelasi efect il au si medicamentele antiinflamatoare, care pot irita mucoasa stomacala, declansand o forma mai usoara sau mai severa de gastrita.
Totusi, cea mai frecventa cauza a acestei afectiuni este infectia cu bacteria Helicobacter Pylor – un microorganism care se dezvolta in tractul digestiv, iar cand ajunge in stomac ataca mucoasa gastrica.
Se estimeaza ca aceasta bacterie este prezenta in tractul digestiv la mai mult de jumatate din populatia globului, insa majoritatea persoanelor infectate nu isi dau seama de acest lucru pentru, ca nu prezinta simptome. Acestea apar doar atunci cand bacteriile ajung in stomac, unde ataca mucoasa si inhiba totodata sistemul imunitar, astfel ca organismul nu se mai poate apara eficient.
Alta cauza a gastritei poate fi si stresul, prin faptul ca o astfel de stare stimuleaza secretia de acid gastric si totodata slabeste sistemul imunitar. Astfel, afectiunea poate aparea fie ca urmare a cresterii nivelului de aciditate din stomac, fie ca urmare a capacitatii de protectie a organismului impotriva bacteriei despre care tocmai am vorbit.
Gastrita – simptome si manifestari
In functie de gradul de afectare a mucoasei stomacului, simptomele si manifestarile gastritei pot avea o forma mai usoara, dar pot deveni si extrem de neplacute.
Un simptom caracteristic al acestei afectiuni este senzatia de arsura la nivelul stomacului, insotita deseori de dureri in zona superioara a abdomenului. Balonarea este o alta manifestare specifica a gastritei, careia i se datoreaza si senzatia brusca de satietate care apare imediat dupa masa si uneori chiar si in timpul mesei.
Disconfortul abdominal specific bolii poate duce si la pierderea poftei de mancare, care are ca urmare fireasca scaderea in greutate.
Greata si varsaturile se adauga pe lista simptomelor si manifestarilor specifice, iar in cazurile severe pot duce la deshidratare si la pierderea in greutate.
In cazul pacientilor cu gastrita acuta eroziva, apar frecvent dureri puternice si hemoragii datorate lezarii mucoasei gastrice. In astfel de situatii, semnele hemoragiei sunt date de varsaturile cu sange si de prezenta sangelui in scaun.
Diagnosticul de gastrita
Daca simptomele descrise persista mai mult de o saptamana sau daca devin din ce in ce mai severe, este necesar un consult medical. Pentru stabilirea corecta a unui diagnostic, medicul poate recomanda o serie de investigatii.
Endoscopia digestiva a devenit una din cele mai des utilizate proceduri, pentru ca ii ajuta pe medici sa vizualizeze interiorul stomacului cu ajutorul unei camere introduse prin tubul digestiv. Astfel poate fi examinata in detaliu mucoasa gastrica, pentru a se stabili gradul de afectare, iar daca este cazul, in timpul procedurii poate fi efectuata si o biopsie. Aceasta consta in prelevarea unei mici bucati de tesut, in vederea efectuarii unor analize de laborator.
Tot pe baza analizelor se poate stabili prezenta sangelui sau a bacteriei Helicobacter Pylori in scaun, in urma unui examen de coprocultura.
O alta investigatie necesara pentru stabilirea diagnosticului de gastrita este radiografia cu bariu.
Gastrita – tratament si remedii
In formele sale usoare, gastrita nu necesita un tratament medicamentos, pentru ca simptomele vor disparea in decurs de cateva zile, cu o alimentatie adecvata si evitand factorii de risc despre care am amintit mai devreme.
Scopul este reducerea nivelului de aciditate din stomac, ceea ce va duce la atenuarea simptomelor, insa boala nu se vindeca odata cu disparitia acestora. Mucoasa inflamata are nevoie de timp pentru a se reface, astfel ca regimul bazat pe alimente cu o aciditate scazuta trebuie prelungit cateva zile dupa ce simptomele au disparut.
Daca manifestarile gastritei sunt mai severe, pot fi administrate medicamente care sa reduca aciditatea si sa calmeze arsurile sau durerile, insa tratamentul trebuie sa fie prescris de un medic, dupa stabilirea diagnosticului si a cauzelor care au dus la aparitia bolii.
In cazul gastritei provocate de bacteria Helicobacter Pylori, se recomanda si tratament cu antibiotice, menite sa distruga agentul patogen si sa elimine astfel cauza care a dus la aparitia bolii.
Ca remedii naturale, sunt recomandate ceaiurile de musetel, galbenele, frunze de zmeur sau flori de salcam, care calmeaza simptomele si grabesc vindecarea mucoasei gastrice. Totodata, carbunele vegetal, semintele de in, argila si gelul de aloe vera sunt remedii naturiste care ajuta in tratamentul gastritei
Sfaturi pentru preventie
Principala modalitate de prevenire a gastritei consta in adoptarea unei alimentatii sanatoase, cu un continut bogat de fibre si cu putine grasimi saturate. Desi fructele si legumele se incadreaza perfect in acest tipar, este recomandat consumul moderat al celor care au un nivel mai ridicat de aciditate, asa cum sunt citricele sau strugurii. De asemenea si rosiile trebuie consumate cu moderatie, din acelasi motiv.
Dintre alimentele de evitat sau care pot fi consumate doar ocazional mentionam mancarurile foarte picante sau condimentate excesiv, produsele care contin aditivi alimentari, prajelile de orice fel, bauturile carbogazoase si cele care contin cofeina.
Spuneam mai devreme ca si alcoolul este un alt factor declansator al gastritei, mai ales daca este consumat in mod excesiv. Cu cat mai rar si cu cat mai putin se consuma bauturi alcoolice, cu atat scade riscul de a dezvolta o astfel de afectiune.
Nu in ultimul rand respectarea regulilor de igiena si spalarea fructelor sau legumelor inainte de ale consuma, constituie metode eficiente de prevenire a infectarii cu Helicobacter Pylori, implicit a problemelor gastrice pe care aceasta le poate provoca.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
