Pentru a putea functiona, organismul are nevoie de oxigen pe care il preia din atmosfera si il foloseste intr-o serie de procese metabolice. In urma acestor procese rezulta dioxid de carbon, care este un gaz nociv pe care organismul il elimina. Acest schimb de gaze se numeste respiratie si se realizeaza in doua etape – inspiratie si expiratie – iar insuficienta respiratorie apare atunci cand organismul nu mai are capacitatea de a realiza la parametri optimi schimbul de gaze cu exteriorul.
Dupa cum probabil deja ti-ai dat seama din titlu, insuficienta respiratorie este si subiectul acestui material, din care vei afla tot ce trebuie sa stii despre o astfel de problema deloc de neglijat.
Iti vom explica in detaliu ce este insuficienta respiratorie, care sunt cauzele si factorii de risc, cum se manifesta, cum se diagnosticheaza si se trateaza si cum poate fi prevenita.
Insuficienta respiratorie – generalitati
Pentru a intelege mai bine ce este insuficienta respiratorie, trebuie sa stii mai intai cum se face schimbul de gaze despre care am amintit. Prin inspiratie, aerul este aspirat prin caile respiratorii superioare si ajunge in plamani, unde umple niste mici saculeti numisi alveole pulmonare.
De aici, oxigenul din aer trece in sange, care il transporta catre toate celulele din organism. Acestea il folosesc pentru a produce energie, iar in urma procesului rezulta dioxid de carbon, care este un gaz toxic pentru organism si in consecinta este eliminat. Este preluat de sangele care se intoarce catre plamani iar odata ajuns aici patrunde in alveolele pulmonare si apoi este eliminat prin expiratie.
Insuficienta respiratorie se refera la incapacitatea sistemului respirator de a gestiona in mod eficient acest schimb permanent de gaze, ce are ca rezultat aparitia unui dezechilibru intre nivelul de oxigen si cel de dioxid de carbon din organism.
In functie de modul in care influenteaza echilibrul dintre cele doua gaze, insuficienta respiratorie poate fi de doua feluri:
- Insuficienta respiratorie hipoxemica – organismul primeste o cantitate mai mica de oxigen decat cea necesara, fara a exista si o crestere a nivelului de dioxid de carbon. Se mai numeste insuficienta respiratorie de tip I si se datoreaza unor probleme pulmonare.
- Insuficienta respiratorie hipercapnica – consta in incapacitatea organismului de a elimina tot dioxidul de carbon, ceea ce duce la cresterea nivelului acestui gaz nociv. I se mai spune insuficienta respiratorie de tip II si este o consecinta a unor boli pulmonare cronice sau al unor infectii respiratorii.
In functie de ritmul in care apare si evolueaza, insuficienta reparatorie poate fi acuta sau cronica. De asemenea, exista si un tip de insuficienta respiratorie preoperatorie datorata anesteziei precum si insuficienta respiratorie datorata unui soc puternic.
Insuficienta respiratorie – factori de risc
Oricine este expus unui anume grad de risc de a dezvolta insuficienta respiratorie la un moment dat, insa exista anumiti factori asociati cu o predispozitie mai ridicata catre o astfel de problema.
- Varsta – copiii nascuti prematur au un risc mai mare de a face insuficienta respiratorie in primele saptamani de viata, intrucat plamanii sunt insuficient dezvoltati iar in unele cazuri problemele respiratorii pot persista pentru o perioada mai indelungata, mentinand la un nivel crescut acest risc.
De cealalta parte, si varstnicii reprezinta o categorie de risc, intrucat capacitarea plamanilor scade odata cu inaintarea in varsta.
- Stilul de viata – fumatorii se confrunta frecvent cu insuficienta respiratorie, intrucat acest viciu afecteaza in mod direct plamanii si circulatia sanguina. Probleme circulatorii pot aparea si pe fondul consumului excesiv de alcool, cea ce afecteaza si schimbul de gaze de la nivelul plamanilor, dat fiind faptul ca acestea sunt transportate prin intermediul sangelui. Totodata, alcoolul dar si stupefiantele afecteaza si sistemul nervos, declansand si pe aceasta cale un mecanism care poate duce la insuficienta respiratorie.
- Alimentatia nesanatoasa si sedentarismul favorizeaza aparitia excesului ponderal care constituie un alt factor de risc intrucat afecteaza inima si circulatia sanguina, punand totodata o presiune suplimentara asupra muschilor respiratori.
- Factorii de mediu – aerul poluat specific marilor orase dar si anumite activitati ce presupun munca intr-un mediu cu mult fum, praf, scame sau vapori de substante iritante pot duce mai devreme sau mai tarziu la insuficienta respiratorie.
- Unele tratamente – anumite medicamente puternice asa cum sunt sedativele sau anestezicele pot sa afecteze temporar functionarea plamanilor, ducand la insuficienta respiratorie.
Insuficienta respiratorie – cauze
De cele mai multe ori, insuficiente respiratorie este asociata unor boli pulmonare cronice sau acute. Dintre afectiunile cronice putem aminti astmul, tuberculoza si boala pulmonara cronica obstructiva (BPOC), care scad considerabil capacitatea functionala a plamanilor si cauzeaza astfel insuficienta respiratorie.
Pneumoniile si edemul pulmonar sunt cele mai frecvente afectiuni acute asociate cu insuficienta respiratorie, iar lista poate fi completata de infectiile respiratorii severe.
Din aceasta ultima categorie face parte si Covid-19 care, asa dupa cum s-a putut constata in pandemie, poate duce si la insuficienta respiratorie.
Totodata, bolile care afecteaza sistemul nervos sau sistemul muscular pot cauza insuficienta respiratorie, dat fiind faptul ca respiratia se realizeaza cu ajutorul muschilor respiratori, iar acestia sunt controlati de nervi. De asemenea, bolile cardiovasculare in stadii avansate pot fi o cauza pentru insuficienta respiratorie, precum si cifoza sau scolioza, care sunt afectiuni caracterizate de o deformare a coloanei vertebrale in zona toracica.
O alta categorie de cauze o reprezinta traumatismele sau leziunile severe la nivelul toracelui, ce afecteaza plamanii, muschii respiratori sau nervii care ii controleaza. De asemenea, insuficienta respiratorie mai poate aparea in urma unui infarct miocardic, ca urmare a socului septic, a unei hemoragii masive sau a obturarii cailor respiratorii cu un obiect strain.
Insuficienta respiratorie – manifestari clinice
Simptomele specifice pot fi mai mult sau mai putin severe in functie de tipul de insuficienta respiratorie luat in discutie si de cauzele generatoare. O manifestare comuna este cresterea frecventei respiratorii, ceea ce inseamna un ritm de peste 30 de respiratii pe minut. In alte cazuri, insuficienta respiratorie se manifesta prin scaderea frecventei respiratiei, sub pragul de 12 respiratii pe minut. In acelasi timp respiratia este dificila, simptom cunoscut sub denumirea de dispnee, insotita de senzatia de lipsa de aer. Din cauza acestei senzatii pacienta au deseori stari de anxietate si uneori chiar atacuri de panica, ce amplifica dificultatile de respiratie.
Din cauza oxigenarii insuficiente apare si starea de oboseala insotita uneori de ameteli, iar la nivelul tegumentelor apare o coloratie palid-albastruie, numita cianoza.
Mai pot aparea dureri in piept, transpiratie abundenta, tuse, stari confuze si chiar pierderea cunostintei.
In cazurile de insuficienta respiratorie acuta simptomele au un debut brusc si o evolutie rapida, in timp ce insuficienta respiratorie cronica se manifesta progresiv pe o perioada mai lunga de timp.
Insuficienta respiratorie – protocol de diagnostic
Insuficienta respiratorie este doar un simptom datorat anumitor afectiuni sau altor probleme, astfel ca protocolul de diagnostic are ca scop identificarea cauzei, dupa constatarea semnelor specifice acestui simptom. Inainte de efectuarea examenului clinic, medicul se documenteaza in privinta debutului si severitatii simptomelor, a istoricului medical al pacientului, a stilului de viata si a conditiilor in care acesta traieste si isi desfasoara activitatea. Dupa examinarea fizica ce presupune in mod obligatoriu auscultatia pulmonara si cardiaca, urmeaza o serie de investigatii precum:
- Pulsioxietrie – masoara nivelul oxigenului din sange;
- Spirometrie – evalueaza capacitatea functionala a plamanilor;
- Gazometrie arteriala – masoara presiunea oxigenului si dioxidului de carbon din sangele care circula prin artere.
De asemenea, se mai recomanda un set de analize de sange si o radiografie toracica, iar in functie de particularitatile fiecarui caz in parte se mai apeleaza la investigatii imagistice mai complexe si investigatii specifice pentru evaluarea functiilor cardiace si neurologice.
Tratament insuficienta respiratorie
Si in privinta tratamentului, abordarea este diferita, in functie de tipul de insuficienta respiratorie diagnosticat. In formele cornice, daca insuficienta respiratorie este una usoara, tratamentul se axeaza pe gestionarea cauzelor care au determinat-o, pentru a preveni astfel si agravarea simptomelor.
In formele acute, insuficienta respiratorie constituie urgenta medicala intrucat riscul unui deznodamant fatal este foarte ridicat. In astfel de cazuri este vital ca pacientul sa primeasca oxigen iar pentru aceasta se apeleaza la mai multe proceduri. Daca pacientul poate respira singur, se apeleaza la oxigenoterapie care presupune purtarea unei masti conectate la un tub de oxigen. Ventilatia non-invaziva furnizeaza oxigen la o presiune usor mai crescut, in timp ce ventilatia invaziva presupune intubarea pacientului si conectarea la un ventilator care pompeaza aer in plamani.
O alta procedura este traheotomia, ce consta in efectuarea unui orificiu in trahee pe cale chirurgicala, in care se introduce un tub prin care se pompeaza oxigen.
Sfaturi pentru preventie
Renuntarea la fumat este cea mai buna decizie pe care o persoana o poate lua pentru a preveni insuficienta respiratorie si nu numai, iar daca nu ai acest viciu este bine sa eviti cat mai mult spatiile in care se fumeaza.
Evitarea consumului de stupefiante si de alcool sunt alte masuri ce reduc semnificativ riscul de a dezvolta insuficienta respiratorie, la care se adauga o alimentatie echilibrata si un stil de viata cat mai activ, pentru a elimina si a preveni excesul ponderal. Ar mai fi de adaugat prevenirea infectiilor respiratorii prin respectarea regulilor de igiena si vaccinare, precum si evitarea mediilor poluate, cu mult fum, praf, sau diferite particule in suspensie.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
