Unul dintre cele mai importante minerale pentru organism, magneziul, are un rol benefic in starea de sanatate si asigura functionarea optima. Daca alimentele consumate nu asigura un aport suficient, se recomanda suplimentele pe baza de magneziu. Acest mineral este deosebit de important pentru sanatatea sistemului osos, cardiovascular, nervos si muscular.
Simptomele deficitului de magneziu nu sunt foarte clare. In plus, oamenii nu pun prea mare pret pe necesarul zilnic de magneziu si pe asigurarea aportului optim astfel incat organismul sa functioneze corespunzator.
Din pacate, corpul nu poate replica singur necesarul de magneziu. De aceea, alimentele si suplimentele reprezinta cea mai buna optiune in acest sens. O cura cu suplimente pe baza de magneziu, astfel incat doza zilnica de maxim 400 mg sa fie asigurata, este chiar recomandata de catre specialisti.
Informatii generale
Magneziul este un mineral care face parte din a doua grupa a tabelului periodic al lui Mendeleev. Are simbolul Mg si numarul atomic 12, fiind al optulea element si al treilea metal dupa aluminiu. Magneziul se gaseste in scoarta terestra si este al treilea mineral ca si componenta in sarurile din apa marii.
In stare naturala, magneziul este un element chimic ce are culoarea alb-argintie, fiind rezistent si usor. Se aprinde usor si foarte violent in stare naturala si poate fi gasit in combinatii atomice impreuna cu molecule de carbon, de calciu si de oxigen. Magneziul isi are radacinile in Grecia si a fost recunoscut ca element chimic in 1755.
Din punct de vedere al proprietatilor, magneziul este foarte important pentru sinteza proteinelor, pentru controlul glicemiei si mai ales pentru sanatatea fizica si psihica, prevenind in acelasi timp aritmiile cardiace.
Rolul magneziului in organism este foarte important, indeosebi pentru sanatatea aparatului cardiovascular, dar si in mentinerea unui echilibru mintal si in mentinerea unei digestii bune si a unei densitati minerale osoase in limitele normale.
Alimente bogate in magneziu
Printre cele mai bogate alimente in magneziu se numara indeosebi nucile, arahidele si migdalele, dar si semintele de susan, in si floarea soarelui. Totodata, sunt considerate surse de magneziu si alte alimente, precum spanacul, broccoli, ciupercile si painea, dar si produsele din faina de grau integrala.
Ovazul si soia, precum si fasolea boabe sau fasolea verde reprezinta surse bogate de Mg din care consumatorii si pot lua necesarul zilnic. Cartofii, orezul si pieptul de pui sunt considerate surse de magneziu importante, dar un continut ridicat de magneziu il au si carnea de vita, somonul sau halibutul.
Nu in ultimul rand, stafidele, merele, bananele si avocado, precum si lactatele sunt surse de magneziu alimentare demne de luat in considerare. Cei care au nevoie de magneziu pot consuma si kiwi, ananas, ciocolata neagra, cacao sau sfecla rosie.
Necesarul zilnic de magneziu
In ceea ce priveste necesarul zilnic de magneziu, informatiile sunt extrem de exacte si datele oferite de specialisti au rolul de a ii ajuta pe cei interesati sa isi dea seama daca isi iau aportul necesar al acestui mineral sau nu.
Magneziul se gaseste din abundenta in organism. La adulti, organismul contine 1000 mmoli, din care jumatatea cantitatii se gaseste in oase si cealalta jumatate in muschi si in alte tesuturi vitale. Cantitatea de magneziu care ar trebui ingerata zilnic pentru mentinerea balantei este de 8 mmoli.
Concret, specialistii sustin ca pentru varsta de 0-6 luni, este necesar un aport de magneziu de 30 mg, pentru varsta de 7-12 luni un aport de 75 mg si pentru varsta de 1-3 ani este recomandata o cantitate de 80 mg. Inaintand in varsta, copiii au nevoie de o cantitate de 140 mg de magneziu zilnic la 4-8 ani, de 240 mg zilnic la 9-13 ani, iar pana la varsta de 18 ani, aportul zilnic necesar este de 360-410 mg.
La adultii cu varste cuprinse intre 19 si 30 de ani, este necesar un aport de 310-400 mg de magneziu, urmand ca pana la varsta de 50 de ani, aportul sa creasca cu 20 de mg. Dupa varsta de 50 de ani, necesarul se traduce prin 420 de mg la barbati si 320 mg la femei.
Simptomele deficitului de magneziu
Deficitul de magneziu se manifesta din punct de vedere clinic prin iritabilitate, o stare de apatie, atacuri de panica, halucinatii si insomnie, precum si prin deficit de concentrare si convulsii. Totodata, deficitul este caracterizat de migrene, cefalee, atacuri de astm, greturi si inapetenta. Alte simptome mai sunt spasmele musculare si oboseala, tremor si crampe sau spasme vezicale. Persoanele care sufera de deficit de magneziu transpira abundent si consuma foarte multe bauturi acidulate.
Pentru ca aceste simptome pot fi confundate cu cele ale altor afectiuni, este important ca pacientii sa isi faca testele de laborator necesare care pot stabili deficitul de magneziu. Pentru a stabili daca exista sau nu un deficit din acesta, medicii recomanda efectuarea unor analize: magneziu seric, urinar si eritrocitar.
Hipomagneziemia, cum mai este numita deficienta de magneziu, este mult mai frecventa decat hipermagneziemia (cresterea magneziului seric peste valorile normale). Afectiunile renale, anumite medicamente, infometarea, problemele gastrointestinale, precum si malabsorbtia, hipercalcemia si cetoacitoza diabetica reprezinta principalele cauze ale hipomagneziemiei.
In cazul in care valoarea magneziului seric nu se afla in limitele normale se recomanda renuntarea la fumat, eliminarea factorilor de stres si tinerea sub control a diabetului de tip II prin tratament corespunzator.
Importanta magneziului pentru sanatatea inimii
Magneziul are un impact foarte mare asupra sanatatii organismului. Pe langa faptul ca mentine dintii sanatosi, asigura buna functionare a muschilor, intarirea oaselor si regleaza coagularea sangelui, acest mineral este considerat un purificator, gratie capacitatii de detoxifiere. In plus, magneziul sustine sistemul nervos, ajuta la obtinerea unui somn mai bun, si la tratarea depresiei.
Magneziul are o importanta deosebita pentru sanatatea inimii. Acesta sustine sistemul cardiovascular, ajuta la initierea contractiei muschiului inimii, care se numeste miocard si despre care se stie ca prezinta automatism. Magneziul in cantitate suficienta in organism influenteaza bataile inimii si elimina posibilitatea dezvoltarii unor afectiuni cardiace. In plus, acesta participa la asigurarea echilibrului electrolitic si la distribuirea eficienta a potasiului, calciului si a altor nutrienti.
Concret, magneziul are un rol important in activitatea electrica a inimii si scade inclusiv nivelul colesterolului LDL si al trigliceridelor, care ar influenta negativ activitatea inimii si a intregului organism daca ar avea valori ridicate.
Cura cu suplimente pe baza de magneziu
Administrarea suplimentelor pe baza de magneziu ajuta la cresterea nivelului mineralului in sange in cazul persoanelor care au un deficit mare sau care nu consuma suficient de multe alimente bogate in magneziu.
Exista mai multe tipuri de suplimente, care pot fi intalnite sub forma de gluconat, oxid, citrat si clorura de magneziu, precum si sub forma de hidroxid de magneziu si aspartat de magneziu. Nu in ultimul rand, suplimentele se gasesc si sub forma de glicinat de magneziu.
Orice cura cu magneziu trebuie tinuta in mod corespunzator, cu suplimentele recomandate de medicul specialist si in doza recomandata. Este important sa nu se depaseasca doza de 350 mg de suplimente pe zi cu acest mineral, deoarece dozele mari pot cauza hipotensiune, probleme renale, greata si varsaturi, dar si depresie si letargie.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
