Salcamul japonez este cunoscut in tara noastra mai mult ca arbore ornamental putand fi intalnit in multe gradini, parcuri dar si plantat pe marginea drumurilor. In zona asiatica, de unde provine, salcamul japonez este folosit insa de mii de ani in medicina traditionala, avand numeroase beneficii terapeutice.
In ciuda denumirii, salcamul japonez este originar din China si Coreea, ajungand ulterior si in Japonia de unde a inceput sa se raspandeasca si pe celelalte continente. Apreciat datorita aspectului sau, a devenit cunoscut treptat si datorita numeroaselor substante pe care le contine si care au efecte benefice pentru sanatate. Astfel, salcamul japonez si-a pastrat rolul de arbore ornamental devenind totodata si o planta medicinala tot mai apreciata.
Aceasta calitate dorim sa o promovam si noi in materialul de fata, in care vom prezenta principalele caracteristici ale salcamului japonez, substantele benefice pe care acestea le contine si modul in care pot fi folosite pentru a imbunati starea de sanatate.
Informatii de baza despre salcamul japonez
Denumirea stiintifica a salcamului japonez este Sophora japonica, insa la noi i se mai spune „salcam boieresc” cu referire la aspectul sau deosebit. Vorbim de un arbore maiestuos, care poate atinge chiar si 20-30 de metri inaltime. Tulpina sa este insa una scurta sustinand totusi o coroana larga si densa, cu forma rotunjita datorata ramurilor subtiri care cresc in jos.
Prefera zonele luminoase si insorite, fiind totodata un arbore rezistent la ger, seceta sau un mediu poluat specific marilor orase. Astfel se explica faptul ca salcamul japonez rezista foarte bine in parcurile si gradinile urbane inconjurate de strazi cu trafic intens, care genereaza cantitati insemnate de gaze poluante.
Scoarta este neteda, avand la inceput o culoare verde deschis si devenind cenusiu-galbuie la maturitate, in timp ce frunzele au o fata lucioasa de culoare verde inchis iar pe spate au o tenta usor albastruie.
Florile sunt insa cele care atrag atentia in mod deosebit, intrucat cresc sub forma de ciorchine, sunt albe sau alb-verzui si au o mireasma puternica si placuta.
Substante benefice continute de salcamul japonez
De la salcamul japonez se folosesc in scop medicinal bobocii florilor, frunzele si fructele. Acestea contin pectine, mucilagii, alcaloizi uleiuri eterice si glucozide flavonice dintre care cele mai importante sunt rutozidele.
Cel mai des se utilizeaza bobocii, care se recolteaza in luna iulie, la scurt timp dupa ce s-au format, avand cel mai bogat continut de rutozide, ce poate ajunge pana la 30%. Rutozidele se mai gasesc in proportie 4-11% in compozitia fructelor – care au forma de pastaie – in proportie de pana la 2% in structura semintelor din aceste pastai si in proportie de 5-6% in frunzele tinere.
Rutozidele constituie o forma glicozidica a rutinozei, care este un flavonoid cunoscut pentru beneficiile sale asupra sistemului circulator si a sanatatii ochilor.
Moduri de utilizare a salcamului japonez
Dupa recoltare, bobocii se separa de ciorchini, apoi se pun la uscat fie prin expunere directa la soare, fie intr-un spatiu bine incalzit si cu umiditate redusa. Odata uscati, exista trei moduri in care bobocii de salcam japonez pot fi folositi.
Ceai din flori de salcam japonez
Bobocii uscati se maruntesc iar pentru o cana de ceai se adauga o lingurita la 250 de mililitri de apa fierbinte. Vasul se acopera si se lasa circa 20 de minute la infuzat, iar pentru a profita de efectele benefice se recomanda consumul a 3 cani de ceai pe zi.
Flori de salcam japonez macerate
De aceasta data, bobocii proaspat recoltati se amesteca intr-un borcan cu cateva linguri de miere de albine, dupa care recipientul se tine timp de 2-3 zile la rece – de preferat in frigider. In scop terapeutic se iau cate 3-5 lingurite pe zi din acest amestec, dimineata, la pranz si seara.
Tinctura de salcam japonez
Tinctura se prepara atat pe baza de boboci de flori de salcam japonez, cat si de frunze sau pastai. Partile vegetale se toaca marunt si se amesteca intr-un recipient cu alcool. Raportul este de 1 la 5, astfel ca pentru fiecare masura de parti vegetale se vor adauga 5 masuri de alcool.
Amestecul se lasa la macerat timp de doua saptamani, apoi se administreaza sub forma de picaturi, intre 10 si 20 pe zi.
Beneficiile terapeutice ale salcamului japonez
Principalele proprietati medicinale specifice salcamului japonez sunt datorate rutozidelor – acele glucozide flavonice prezente in flori, frunze, fructe si seminte. Acestora li se adauga si alti compusi care confera salcamului japonez o serie de beneficii pentru sanatate, dupa cum urmeaza:
Efect antioxidant
Rutozidele si quercetina din compozitia partilor vegetale ale salcamului japonez au capacitatea de a neutraliza radicalii liberi din organism. Este vorba de molecule instabile rezultate in urma proceselor metabolice sau provenite din alimente, care ataca celulele, afectandu-le functionalitatea. Acest proces se numeste stres oxidativ si poate fi suprimat cu ajutorul flavonoidelor din salcamul japonez, care au efect antioxidant prin faptul ca neutralizeaza radicalii liberi.
Imbunatatirea circulatiei sangine
Cum spuneam, rutozidele sunt benefice pentru sistemul cardiovascular, unul din efectele importante constand in intarirea vaselor capilare, ceea ce le creste rezistenta si le diminueaza permeabilitatea. De asemenea, aceste substante au efect hipotensiv, fiind benefice in prevenirea si tratarea hipertensiunii arteriale, care este principala cauza declansatoare a bolilor cardiovasculare.
Nu in ultimul rand, previn aparitia edemelor in afectiunile venoase si totodata contribuie la reducerea nivelului de colesterol.
Reducerea inflamatiei
Flavonoidele din compozitia salcamului japonez sunt cunoscute si datorita efectului lor antiinflamator, prin inhibarea actiunii anumitor substante chimice implicate in procesul inflamator. Datorita efectelor sale antiinflamatorii, salcamul japonez poate fi benefic in tratamentul afectiunilor inflamatorii, cum ar fi artrita, colita ulcerativa, boala Crohn si anumite boli autoimune.
Prevenirea degenerescentei maculare
Odata cu inaintarea in varsta, acuitatea vederii scade si totodata apare riscul unor boli oculare care pot afecta semnificativ vedere. Una dintre ele este degenerescenta maculara, care afecteaza retina si poate duce chiar la pierderea completa a vederii.
Salcamul japonez contribuie si la reducerea acestui risc, prin imbunatatirea circulatiei la nivel ocular, intarirea capilarelor care iriga ochii si neutralizarea radicalilor liberi care pot afecta celulele oculare.
Bobocii, frunzele si fructele salcamului japonez se utilizeaza frecvent si in industria farmaceutica, pentru obtinerea unor medicamente sau suplimente alimentare. Aceste produse sunt folosite in tratamentul hemoragiilor datorate fragilitatii capilarelor, al varicelor, retinopatiei diabetice, hemoroizilor sau ca remediu impotriva parazitilor intestinali. Datorita actiunii antispastice a unor substante specifice salcamului japonez, acestea sunt folosite si in tratamentul epilepsiei si convulsiilor.
De asemenea, produsele care contin substante extrase din salcamul japonez sunt recomandate ca adjuvant pentru prevenirea hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, accidentului vascular cerebral si diabetului.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
