Coagularea sangelui este un proces fiziologic firesc si vital totodata, avand ca scop impiedicarea aparitiei hemoragiilor atunci cand vasele de sange sunt lezate. Sangele scurs se coaguleaza in jurul zonei afectate, astupand leziunile aparute la nivelul peretilor vaselor si prevenind astfel hemoragiile. Astfel, organismul nu pierde foarte mult sange, iar leziunile se pot vindeca fara complicatii.
Atunci cand coagularea se produce in interiorul vaselor de sange, acest proces se intoarce impotriva organismului, pentru ca duce la aparitia unor cheaguri care pot sa ingreuneze sau chiar sa blocheze circulatia sanguina. Aceste cheaguri se numesc trombi iar aparitia lor in interiorul vaselor de sange poarta denumirea de tromboza.
Atunci aceasta problema apare la nivelul venelor, vorbim de tromboza venoasa, care poate fi de doua feluri, in functie de localizarea vaselor de sange. Astfel tromboza venoasa superficiala afecteaza venele aflate imediat sub piele, in timp ce tromboza venoasa profunda afecteaza venele profunde, aflate in jurul muschilor si al organelor.
Tromboza venoasa profunda – generalitati
Asadar, tromboza venoasa profunda este o afectiune vasculara specifica venelor profunde, care transporta sangele neoxigenat de la nivelul organelor si muschilor, catre inima. Apare ca urmare a formarii de cheaguri de sange in interiorul acestor vene, ceea ce duce la obstructionarea circulatiei sanguine.
In functie de marimea cheagurilor, circulatia, poate fi afectata in mai mica sau in mai mare masura, iar in cazurile grave se poate ajunge la obturarea totala a vasului afectat.
Tromboza venoasa profunda apare in general la nivelul membrelor inferioare putand afecta venele tibiale, femurale si popiltee, dar si venele profunde de la nivel pelvian.
Disponibil la 
Tromboza venoasa profunda – factori de risc
Tromboza venoasa profunda este o afectiune specifica in special persoanelor trecute de 50 de ani, astfel ca varsta este un prim factor de risc ce trebuie mentionat. Cu toate acestea, problema apare adesea si in cazul pacientilor care nu au ajuns inca la aceasta varsta, dar sunt expusi altor factori de risc.
Dintre acestia, excesul ponderal este din ce in ce mai des intalnit, riscul de a face tromboza venoasa profunda crescand cu fiecare kilogram in plus acumulat. Acest factor vine la pachet cu sedentarismul, pentru ca perioadele indelungi petrecute in pozitie sezand cresc riscul aparitiei acestei afectiuni.
Daca tot am amintit de obiceiurile nesanatoase nu trebuie omis nici fumatul, care afecteaza calitatea sangelui, favorizand formarea cheagurilor si aparitia trombozei venoase profunde.
Alti factori de risc pentru tromboza venoasa profunda sunt de ordin medical si vizeaza persoanele care au suferit fracturi de bazin sau ale tibiei ori femurului, pacientii imobilizati la pat vreme indelungata, cei care fac chimioterapie sau sunt diagnosticati cu diferite afectiuni cronice inflamatorii si cei care au suferit interventii chirurgicale la nivelul abdomenului, pelvisului sau membrelor inferioare. De asemenea, persoanele care au beneficiat de o transfuzie de sange, cele cu varice sau cele care au suferit traumatisme venoase sunt mai predispuse riscului de a face tromboza venoasa profunda.
Nu in ultimul rand, femeile insarcinare si persoanele care au rude apropiate ce au suferit de aceasta afectiune prezinta un risc mai ridicat.
Tromboza venoasa profunda – cauze
Dupa cum am precizat deja, cauza aparitiei trombozei venoase profunde este formarea cheagurilor de sange in interiorul vaselor, insa in acest capitol ne vom referi la mecanismele care duc aparitia acestora.
Trombii se pot forma din cauza fluxului sanguin incetinit, care apare ca urmare a repausului prelungit, a limitarilor de miscare (cum se intampla in cazul unui membru imobilizat dupa o fractura) sau a perioadelor lungi petrecute in pozitie sezand.
De asemenea, lezarea unui perete venos in urma unui traumatism, a unei fracturi sau a unei interventii chirurgicale poate duce la aparitia cheagurilor, implicit a trombozei venoase profunde.
O alta cauza o reprezinta cresterea nivelului de estrogen care are loc in perioada sarcinii si in primele trei luni dupa nastere. Totodata, nivelul de estrogen poate creste si in cazul administrarii de contraceptive sau in urma terapiilor de substitutie hormonala, iar odata cu el si riscul de tromboza venoasa profunda.
Tulburarile de coagulare a sangelui care por fi mostenite ereditar sau pot surveni pe fondul unor boli sau in urma administrarii unor medicamente sunt alte cauze ale acestei afectiuni.
Tromboza venoasa profunda – semne si simptome
In aproximativ jumatate din cazuri, tromboza venoasa profunda se manifesta asimptomatic, astfel ca pacientii nu au niciun indiciu care sa le dea motive de ingrijorare. Atunci cand aceste simptome apar, se manifesta cel mai adesea prin inflamarea si cresterea sensibilitatii la nivelul zonei afectate.
Astfel, daca afectiunea apare la nivelul unui membru inferior, acesta se va umfla, iar pacientul va simti o durere sub forma unor crampe musculare care pornesc de la nivelul gambei. In cazul trombozei venoase profunde la nivelul membrelor superioare, vorbim si de aceasta data de inflamarea membrului afectat, insotita de durere care iradiaza de la nivelul bratului, spre antebrat. De asemenea pacientii pot acuza dureri la nivelul umarului sau al gatului.
Alte simptome sunt cresterea temperaturii in zona afectata de tromboza, precum si modificarea aspectului pielii, care se poate inrosi, poate capata paloare sau poate deveni vinetie. Totodata, dilatarea venelor superficiale este un semn ce indica o tromboza venoasa profunda.
In cazurile mai severe, putem vorbi de absenta pulsului periferic, dificultati de respiratie si dureri toracice.
Diagnosticul de tromboza venoasa profunda
Exista mai multe metode de stabilire a diagnosticului pentru tromboza venoasa profunda, iar decizia in ceea ce priveste investigatiile necesare apartine in totalitate medicului. Pentru ca boala se manifesta de multe ori fara simptome, aceste investigatii pot fi facute in scop preventiv pacientilor aflati in grupele de risc.
De asemenea, simptomele specifice ale trombozei venoase profunde sunt asemanatoare celor ale altor boli, astfel ca aceste investigatii sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului.
Pentru aceasta, este necesara o examinare clinica a pacientului, precum si de recoltarea de probe de sange pentru analize si de investigatii imagistice.
Dintre acestea, ecografia Doppler este considerata investigatia standard, ce presupune o examinare neinvaziva a vaselor de sange, cu ajutorul unui parat cu ultrasunete.
Venografia, tomografia computerizata si examenul RMN sunt alte investigatii imagistice folosite in diagnosticul pentru tromboza venoasa profunda, iar daca ne referim la analizele de sange, testul D-Dimer este cel mai elocvent.
Tromboza venoasa profunda – tratament
Tratamentul trombozei venoase profunde poate fi de doua tipuri, respectiv medicamentos si chirurgical. Evident, acesta este stabilit tot de medic, in functie de gravitatea bolii, varsta pacientului, afectiunile preexistente si starea generala de sanatate a acestuia.
In forma medicamentoasa, tratamentul consta in administrarea de anticoagulante si de trombolitice. Primele se administreaza tuturor pacientilor cu tromboza venoasa profunda si au rolul de a diminua capacitatea de coagulare a sangelui, pentru a stopa cresterea cheagului sau cheagurilor. Ulterior, acestea se vor dizolva in sange si problema va fi astfel rezolvata.
In cazurile mai severe, cand cheagurile au deja o dimensiune ce pune in pericol siguranta pacientului, se impune dizolvarea imediata a acestora, fiind administrate trombolitice. Aceste medicamente pot provoca sangerari masive, iar din acest motiv sunt administrate doar in cazurile foarte grave.
In ceea ce priveste tratamentul chirurgical pentru tromboza venoasa profunda, acesta este necesar daca medicamentele nu-si fac efectul sau daca pacientul nu poate urma un tratament medicamentos.
Trombectomia consta in indepartarea chistului pe cale chirurgicala si se recomanda doar daca acesta are dimensiuni foarte mari. O alta interventie consta in montarea unui filtru la nivelul venei cave, in scopul blocarii cheagurilor sau fragmentelor acestora, astfel incat sa nu ajunga in plamani. Aceasta operatie nu rezolva tromboza venoasa profunda, ci doar previne cea mai grava complicatie a sa, la care ne vom referi in capitolul urmator.
Nu in ultimul rand o metoda interventionala moderna si minim invaziva este tratamentul endovascular, prin intermediul carora cheagurile sunt indepartate cu ajutorul unor catetere introduse in interiorul vaselor de sange.
Complicatiile trombozei venoase profunde
Cea mai grava si totodata cea mai des intalnita complicatie a acestei afectiuni este embolia pulmonara. Aceasta se produce cand un cheag sau un fragment desprins din el este transportat odata cu fluxul sanguin si ajunge in plamani. Aici poate bloca un vas de sange important, iar daca nu se intervine la timp, complicatia se poate dovedi fatala.
Flebotomia este o complicatie mai putin severa dar care poate preceda aparitia emboliei pulmonare, constand in formarea unui cheag care circula prin vena si care poate ajunge astfel in plamani.
In cazul in care cheagul ramane lipit de peretele venos si creste in dimensiune, acesta provoaca inflamarea vasului de sange si chiar blocarea fluxului sanguin – complicatie denumita tromboflebita. Sindromul posttrombotic este o complicatie care se intinde pe termen lung, caracterizata prin dureri, edeme si ulceratii venoase dureroase, care persista si dupa ce tromboza a fost vindecata.
Autor: Catalin Tantareanu
Data publicarii: 19.04.2023
Data ultimei actualizari: 09.06.2023
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
